Da Da
Revin din adancuri. Bunnnnn … nelamurire, am tot stat sa cuget, in mare parte la nemurirea lu’ sufletu’, dar printre altele m-am oprit si nitel la un subiect cam “tare”, anume … tobe, aplauze, urale … tobe din nou … anume, de ce sunt anumite persoane nesimtite, egoiste peste masura, neatente, nepasatoare, et cetera? In ultima lunga perioada, ma tot confrunt cu astfel de probleme si astfel de nelinisti. Cu cat oferi mai mult si cu cat esti mai constant cu anumite persoane, am vazut ca nu numai ca nu vei primi acelasi tratament, DAR au sa profite de tine, au sa te minta, au sa-ti insele increderea, dezamagiri peste minciuni peste dezamagiri, oricat ai incerca sa ierti si sa treci peste, oricata iubire si afectiune si intelegere este la mijloc, TOT DEGEABA, ajungi la un surplus si faci POC, simplu si sec. Intrebarea mea este alta, tu cum treci peste asemenea experiente, sau ce anume faci in acele momente in care vezi ca nu mai are nici un rost sa te zbati zadarnic? Este cred ca prima data cand abordez asa personal un subiect si deschid usa, lasand loc la ceva mai mult decat un etern blog monolog. Astept deci, cu vadit interes, un reply din partea ta, cititorule.


La mine exista un moment pe care tu il stii prea bine, cand pun punct. Iar acel punct este definitiv, irevocabil.
In cei 20 de ani petrecuti langa mine ai avut ocazia sa vezi multe asemena puncte.
Cu trecerea anilor am devenit mai precauta, mia circumspecta, mai atenta in oferta catre ceilalti.
Si tot in ultimii ani am devenit mai detasata de unele evenimente de acest gen. Trec mai usor. sunt mai ” batatorita”
Pe partea celalata, am insa grija sa ofer fiecarei persoane sansa proprie.
Imi displace cand cineva ma trateaza intr-un anume fel doar pt ca in trecut altii s-au comportat intr-un anume fel.
cum trec peste? uneori usor, alteori insa mai greu, in functie de persoana, in funtie de fapte……in functie de mai mmulte.
daca unii oameni nu ar fii egoisti, nesimtiti, nepasatori,etc, altii nu ar avea cum sa aprecieze aceste calitati la cei care le au, nu ar exista un termen concret de comparat si am fii toti la fel…
si asta e viata scumpule, cu urcusi si coborasuri, nu ai cum sa dai numai peste oameni “de treaba” mai trebuie sa ii intalnesti si pe cei ce stiu doar sa profite. Asta ar trebui doar sa ne intareasca si sa ne faca sa deschidem ochii sa nu fim naivi…de cele mai multe ori cand ajung in starea aia in care in care fac poc, incerc sa uit de ceea sau de cine ce m-a facut sa ajung in starea respectiva. E clar ca nu merita. Iau totul de la capat incercand sa ma conving ca orice sut in cur e un pas inainte (scuza expresia)
“Asta ar trebui doar sa ne intareasca si sa ne faca sa deschidem ochii sa nu fim naivi…” – nu exista asa ceva. Toti cei opusi celor vizati vor fi la fel in continuare indiferent de cate ori ar face POC. Si nu o spun in necunostinta de cauza. Am vazut si am trait chestia asta de prea multe ori. Eu unul cand fac POC sunt in extrema cealalta pentru 10 min. ca mai apoi sa ma calmez si sa-mi dau seama ca eu am fost prost. Ca i-am permis acelei persoane de la bun inceput sa se poarte asa.
Eu dupa multe meditatii pe aceasta tema am ajuns la urmatoarea concluzie: toate aceste nesimtiri, dureri, inselatorii provocate de ceilalti sunt de moment. Maine nu le mai simti. la fel si cu fericirea. In majoritatea timpului e de moment.
Intotdeauna am reusit sa-mi pastrez optimismul indiferent de situatie, gandind “Nu-i nici o problema. Dupa ce se termina o sa fie bine iar maine o sa uit”.